Un război dus la mii de kilometri distanță va crește în câteva luni ratele românilor la bănci, avertizează un expert. Există și o categorie de „norocoși”

Începând din această vară am putea vedea creșteri de dobânzi care să încorporeze războiul din Iran, a spus miercuri Dragoș Cabat, membru în boardul CFA România, asociația profesioniștilor în investiții.

Cabat a prezentat miercuri un studiu realizat împreună cu Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România, despre cum se formează ROBOR și IRCC. Cei doi spun că e o coincidență faptul că acest studiu a fost prezentat la scurt timp după ce Consiliul Concurenței a prezentat concluziile unei investigații pe tema ROBOR, Cabat și Smedoiu precizând că lucrează la acest studiu de mult timp.

Potrivit documentului, principalii factori care determină evoluția dobânzilor sunt: anticipațiile privind inflația, evoluția economiei și a cursului de schimb al monedei naționale, nivelul inflației și politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), precum și factori internaționali cu affect major

Mecanismul de transmisie este  de 3-6 luni

„Cât privește războiul din Iran, așteptările abia acum se formează pentru că războiul este totuși de dată recentă. Ceea ce vedem în momentul acesta este o presiune clară atât pe inflație –  o vedem deja în țările din Europa de Est. Cam toate au acum inflație de peste 5, unele peste 6%, noi suntem la aproape 11%. Deci prin inflație, acest lucru se va duce imediat și în dobânzi. Acum, perioada de transmisie pornește de la 6-12 luni. Opinia mea personală este că mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni”, explică Cabat.

ROBOR – Romanian Interbank Offer Price – reprezintă rata de referință la care băncile participante sunt dispuse să plaseze depozite în lei către alte bănci. Cu alte cuvinte, este dobânda „de vânzare” a banilor pe piața interbancară.

„Transmisia acestui război în economie se face în felul următor: se scumpește combustibilul, apoi transportul, apoi mâncarea, după care crește inflația și cresc dobânzile. Bine, asta nu înseamnă că războiul nu se transferă și în alte zone din economie. Dar din punctul meu de vedere e critical să vezi când se propagă lucrurile astea. Sau care e timingul”, a explicat într-o discuție cu ZiarInfo economistul șef din BRD, Florian Libocor.

Pe combustibil, impactul e vizibil în câteva zile. La alimente, e vorba de probabil până în două luni de zile. Iar pe dobânzi, prin inflație, e vorba de un trimestru până la două trimestre; 6-7 luni, mai spune el.

„Se vor simți presiunile la rambursare, pentru că vor fi ratele mai mari și dobânzile mai mari. Vorbim de cele variabile. Cei cu dobânzi fixe, ăia sunt norocoși”, a mai explicat Libocor

ROBOR e mai clear decât EURIBOR, sugerează autorii studiului

Documentul menționează în treacăt că platforma ROBOR permite tuturor băncilor din panel să vadă în timp staunch cotațiile celorlalte bănci, iar cotațiile sunt ferme (adică băncile sunt obligate să tranzacționeze la ele dacă cineva le cere în primele 15 minute după ora 11).

EURIBOR în schimb e calculat ex-put up, pe baza tranzacțiilor deja efectuate, iar băncile nu văd cotațiile concurenților în timp staunch.

Studiul sugerează indirect că ROBOR e de fapt mai greu de manipulat decât EURIBOR, sistemul de referință al zonei euro.

Citește aici studiul integral

Bani, imagine ilustrativă. Sursa foto © Jakub Zerdzicki | Dreamstime.com