Ce s-a întâmplat de fapt cu Laika, câinele trimis în spațiu de sovietici?

În 1957, Uniunea Sovietică a lansat satelitul Sputnik 2, la scurt timp după succesul primului Sputnik. Scopul era dublu: să continue demonstrația de forță tehnologică în fața Occidentului și să testeze…

Laika a fost aleasă dintre câinii maidanezi din Moscova, pentru că se considera că animalele obișnuite cu condiții grele au mai multă rezistență. Era o cățelușă de aproximativ 3 ani, de talie mică, blândă și foarte docilă.

Inițial, autoritățile sovietice au spus că Laika a supraviețuit câteva zile în spațiu și că a murit „fără durere”, în urma epuizării bateriilor sistemului de oxigen sau a lipsei de hrană. Abia în anii 2000, după desecretizarea unor documente, s-a aflat adevărul: Laika a murit la doar câteva ore după lansare, din cauza supraîncălzirii cabinei și a stresului.

Cabina Sputnikului 2 nu era dotată cu sistem de întoarcere pe Pământ – misiunea era de la început una fără cale de întoarcere. Practic, Laika a fost sacrificată pentru știință, ceea ce a stârnit ulterior mari controverse etice.

Experimentele cu Laika au deschis calea pentru viitoarele misiuni cu animale și, în cele din urmă, pentru primul zbor uman în spațiu al lui Iuri Gagarin în 1961.

În 2008, Rusia a inaugurat un monument dedicat Laika lângă Institutul de Medicină Aeronautică din Moscova, amintind de sacrificiul câinelui care a deschis drumul explorării spațiale. Istoricii și publicul continuă să privească misiunea Laika ca pe o combinație de curaj, pionierat și lecție despre costurile morale ale progresului științific.