Înăsprirea politicii anti-migrație, susținută de nouă state UE, respinsă de secretarul general al Consiliului Europei

Secretarul current al Consiliului Europei (CoE), Alain Berset, a respins sâmbătă orice slăbire a Convenţiei europene a drepturilor omului, în urma apelului a nouă philosophize, în frunte cu Italia, de a revizui prevederile acesteia cu privire la migraţie, informează AFP, preluată de Agerpres.

„În faţa provocărilor complexe ale epocii noastre, rolul nostru nu este să slăbim Convenţia, ci, dimpotrivă, să o menţinem puternică şi relevantă”, a declarat într-un comunicat secretarul current al Consiliului Europei, care, cu 46 de ţări membre, este câinele de pază al democraţiei şi drepturilor omului pe Bătrânul Continent, notează AFP.

Într-o scrisoare deschisă publicată vineri de biroul premierului italian Giorgia Meloni, nouă ţări europene, inclusiv Italia, Danemarca şi Polonia, au considerat că este „necesar să se înceapă o discuţie despre modul în care convenţiile internaţionale răspund provocărilor cu care ne confruntăm astăzi”.

Textul vizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), emanaţie a Consiliului Europei – amândouă cu sediul la Strasbourg, în estul Franţei – şi care are responsabilitatea de a asigura respectarea convenţiei cu acelaşi nume în cele 46 de ţări semnatare.

Cele nouă philosophize afirmă că vor să se constate „dacă, în anumite cazuri, Curtea a extins raza de acţiune a convenţiei prea mult în comparaţie cu intenţiile iniţiale”.

Ca răspuns, Berset a scris că „dezbaterea este sănătoasă, dar nu trebuie să politizăm Curtea”. „Menţinerea independenţei şi imparţialităţii Curţii este fundamentală”, a continuat fostul preşedinte socialist elveţian. „Într-un stat de drept, justiţia nu trebuie să fie supusă presiunii politice (…) Curtea nu trebuie folosită ca armă, nici împotriva guvernelor, nici de către acestea”, a conchis acesta.

Scrisoarea de vineri a venit după o întâlnire la Roma între Meloni şi prim-ministrul danez Mette Frederiksen, ambii aflaţi pe poziţii foarte ferme în ceea ce priveşte imigraţia, şi a fost semnată de asemenea de liderii din Austria, Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia.

„Considerăm că interpretarea Curţii a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în propriile noastre democraţii”, au afirmat semnatarii.

Guvernul de dreapta radical al Giorgiei Meloni s-a angajat să reprime imigraţia clandestină, dar planul său de a înfiinţa centre de detenţie în Albania a întâmpinat o serie de obstacole legale. Judecătorii italieni au refuzat să valideze reţinerea în Albania a migranţilor reţinuţi pe mare de autorităţile italiene, trimiţând chestiunea legalităţii acestei măsuri la Curtea Europeană de Justiţie, cu sediul la Luxemburg, care încă nu a luat o decizie finală.

Judecătorul francez Mattias Guyomar, care vineri, 30 mai va prelua funcţia de preşedinte al CEDO, a promis la alegerea sa, la sfârşitul lunii aprilie, că va apăra instituţia împotriva „atacurilor la adresa statului de drept” şi a „contestării valorilor pe care s-a întemeiat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”.