Fie că sunteți genul de persoană care cântă la duș și dansează în ploaie, fie că aveți o &ici
Fie că sunteți
genul de persoană care cântă la duș și dansează în ploaie, fie că aveți o
înclinație mai tristă, cu toţii ştim că fericirea nu este doar ceva care ni se
întâmplă şi că trebuie să facem ceva ca să o obţinem. Psihologii spun că există
câteva lucru care ne-ar putea aduce mai aproape de această stare de spirit.
Uneori trebuie doar să iei o pauză. Foto arhivă
Continuaţi să vă
faceţi prieteni noi, pe măsură ce trec anii
Prietenia este
benefică la toate vârstele, dar, pe măsură ce anii trec, ea poate deveni o
sursă importantă de fericire, mai ales la vârste mai înaintate.
Cercetările arată
că, pe măsură ce avansează în vârstă, oamenii au tendinţa de a-şi reduce
contactele sociale, pentru a acorda prioritate petrecerii timpului cu cei pe care
îi cunosc bine.
Psihologii arată că este o idee bună să rămânem deschiși
la noi prietenii, deoarece acestea ne oferă beneficii ușor diferite față de
relațiile noastre cu familia sau cu vechii prieteni, care pot fi bazate pe
obligații. Deoarece prieteniile sunt relații voluntare, fără obligații, care
pot începe sau se pot încheia oricând, ele tind să fie mai distractive și mai
puțin tensionate.
Deși adulții se pot
confrunta cu o serie de obstacole care pot face dificilă întâlnirea cu oameni
noi, de fapt ar trebui să ne fie mai ușor să ne facem prieteni: personalitățile
noastre se maturizează, dobândim mai multe abilități sociale, viziunea noastră
devine mai orientată spre bucurie și tindem să devenim mai agreabili. Iar
efortul de a menține prietenii de calitate pe măsură ce înaintăm în vârstă merită.
Numeroase studii sugerează în mod constant că prieteniile sunt la fel de
importante ca legăturile de familie.
Practicați „confericirea”
Compasiunea este un
fundament bine cunoscut al prieteniei adevărate. Derivată din latinescul
„durere împărtășită”, această empatie ne ajută să formăm legături puternice
atunci când prietenii noștri au nevoie de ajutor.
Dar există o stare
opusă, relativ necunoscută și la fel de importantă, pe care psihologul David
Robson o numeşte „confericire”, notează BBC.
Însemnând „fericire
împărtășită”, aceasta este o fațetă subevaluată a relațiilor bune și ar putea
fi la fel de importantă ca şi compasiunea pentru menținerea prieteniilor,
sugerează mai multe studii.
A susține cu
entuziasm veștile bune ale unui prieten și a pune întrebări în legătură cu
acestea este o dovadă la fel de puternică de prietenie ca şi a-i fi alături la
greu. Dacă reacționați prea pasiv sau subestimați în mod activ succesul
prietenului dumneavoastră, riscați să deteriorați relația.
Faceți voluntariat
când vă permite timpul
Este aproape un
clișeu să spui că a face ceva pentru altcineva te face să te simți mai bine
decât a te recompensa pe tine însuți, dar, cu cât învățăm mai multe despre
altruism, cu atât pare să fie mai adevărat.
De fapt, studiile
au descoperit că voluntariatul poate ajuta chiar și în cazul unor afecțiuni
serioase precum durerea cronică și depresia.
Un studiu din 2002,
de exemplu, a constatat că voluntarii însărcinați să ajute alte persoane care
se luptă cu durerea cronică și-au văzut scorurile de intensitate a durerii
scăzând în timp ce făceau acest lucru. Alte studii au arătat că îngrijirea
animalelor ne poate îmbunătăți sănătatea, iar îngrijirea plantelor de
apartament ne poate ajuta să ne dezvoltăm, în special la bătrânețe.
Unii psihologi
chiar prescriu acum voluntariatul ca o formă deosebit de eficientă de „reconectare”:
rețete care pun oamenii în legătură cu resurse și activități comunitare.
Trimiterea oamenilor la diverse activități, de la cursuri de artă la grupuri de
ciclism, precum și ajutorarea altora sunt tot mai mult dovedite a fi
intervenții valide în domeniul sănătății psihice.
Conectaţi-vă cu
strămoșii
Există un alt mod
în care trecutul ne-ar putea ajuta în prezent. Cercetările sugerează că
legătura cu strămoșii noștri poate avea beneficii psihologice profunde.
Poveștile de familie despre depășirea adversității, de exemplu, pot fi
încurajatoare atunci când sunt transmise noii generații.
Susan M Moore,
profesor emerit de psihologie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Melbourne,
a constatat că persoanele care cunosc mai multe despre istoria familiei lor au
niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare.
Angajarea în
sarcina de a vă cerceta arborele genealogic poate duce la un sentiment de
control mai mare asupra propriei vieți, alături de o înțelegere mai profundă a
locului dumneavoastră în lume. De asemenea, vă poate oferi un sentiment de
afirmare a perspectivei și recunoștinței, știind că viața dumneavoastră de
astăzi a fost posibilă datorită tăriei predecesorilor dumneavoastră, în numele
celor care vin după ei.
Scrieți o listă
A număra lucrurile
bune aduse de fiecare zi este un sfat vechi, dar care stă la baza unei
intervenții simple, dar bine dovedite. Se pare că scrierea unei liste cu trei
lucruri bune care ni s-au întâmplat ne poate ajuta să ne îmbunătățim starea de
spirit.
Fie că este vorba
de un eveniment care ne schimbă viața, cum ar fi promovarea unui examen important
sau nașterea unui copil sau de ceva aparent lipsit de importanță, cum ar fi
întâlnirea cu un vechi prieten sau bucuria unei lumini frumoase la începutul
serii în timpul unei plimbări, tot mai mulţi psihologi sugerează că acest lucru
ne poate îmbunătăți starea de bine.
Așteptați cu
nerăbdare activități distractive
Un experiment mai
puţin obişnuit a deschis noi perspective în ceea ce priveşte fericirea adusă de
anticiparea unor activităţi distractive.
Cercetătorii de la
Universitatea din Richmond, Virginia, și-au învățat subiecții, câţiva şobolani,
să conducă mici automobile Perspex în laborator. Șobolanii și-au însușit rapid
această nouă abilitate și, în curând, au sărit cu entuziasm în mașini,
pregătindu-se pentru următoarea lor călătorie. În cele din urmă, cercetătorii
au observat că unii șobolani făceau mici salturi entuziaste, ca și cum se
bucurau de anticiparea plăcerii.
Acest lucru a
condus la o nouă direcție de cercetare. Ar putea așteptarea distracției să fie
la fel de satisfăcătoare ca activitatea în sine? În cadrul unui alt experiment,
oamenii de știință au antrenat unii șobolani să aștepte recompensele, în timp
ce alții le-au primit imediat. Ulterior, au evaluat optimismul șobolanilor și
au constatat că cei care au fost antrenați să aștepte recompensele erau mai
optimiști.
Cercetătorii au
speculat că acest lucru ar putea funcționa și pentru oameni, adică anticipând
în mod obișnuit activități sau evenimente plăcute, ne-am putea reprograma
creierul pentru a fi mai optimiști.
Nu căutaţi permanent prea insistent fericirea
Dacă ați ajuns atât
de departe pe listă, aceasta ar putea fi o surpriză. Dar cercetările sugerează
că a te agita prea mult pentru a fi fericit poate fi, de fapt, un obstacol în
calea fericirii.
Teoria este că, centrarea
pe cât de important este să obţină fericirea îi pot face pe oameni să se simtă,
de fapt, dezumflați. Este posibil să fi experimentat acest lucru în timpul unui
eveniment important sau al unei petreceri pe care o așteptați cu nerăbdare și
care nu se ridică la înălțimea așteptărilor.
Iris Mauss, psiholog
la Universitatea din California, Berkeley, a arătat că dorința și căutarea
fericirii pot crește, de asemenea, sentimentele de singurătate și deconectare.
Ea recomandă adoptarea unei atitudini mai stoice și o mai mare acceptare a
suișurilor și coborâșurilor vieții.
Nu beți prea multă
cofeină
În timpul zilelor
reci și întunecate de iarnă, o ceașcă de cafea ar putea da creierului și
corpului dumneavoastră un impuls atât de necesar. Consumul de cofeină ne poate
face să ne simțim activi, deoarece este absorbită rapid în fluxul sanguin, unde
învinge adenozina, o substanță chimică care ne face să ne simțim obosiți.
Cercetările arată
că există multe beneficii pentru sănătate asociate cu consumul de cofeină,
inclusiv un risc redus de mai multe forme de cancer, boli de inimă și diabet de
tip 2, precum și îmbunătățirea performanței fizice și protecția împotriva
depresiei.
Dar sincronizarea
este esențială atunci când vine vorba de cofeină, deoarece poate dura ceva timp
până își face efectul și mult timp până își pierde efectul, ceea ce duce la o
stare de agitaţie, ca şi cum ar mai trebui făcut ceva sau lipseşte ceva.
Oamenii de știință
recomandă ultima doză de cofeină cu opt ore și 48 de minute înainte de culcare.
De asemenea, nu ar trebui să consumăm prea multă cofeină – nu mai mult de 400
mg sau aproximativ două-trei cești de cafea, în funcție de tărie – pentru a
evita somnul perturbat, durerile de cap, greața și anxietatea.
Petreceţi mai mult
timp în natură sau ascultaţi sunete din natură
Este bine cunoscut
cât de benefică poate fi viața în aer liber pentru sănătatea noastră mintală,
dar chiar și atunci când suntem blocați acasă, studiile au arătat că
bucurându-se de natură în mod virtual are un efect pozitiv remarcabil. Natura
are un efect pozitiv asupra minții și corpului, motiv pentru care chiar şi
evocarea ei virtuală este un instrument puternic.
Dacă auzim
înregistrări cu animale sălbatice, de exemplu, acestea pot avea un efect
calmant, spun psihologii. Alte cercetări au constatat că accesul în realitate
virtuală la un mediu marin a îmbunătățit starea de spirit a participanților.
Același lucru este valabil și pentru privitul scenelor din natură pe ecranul
unui computer sau al unui telefon.
Deși natura
virtuală nu ar trebui să o înlocuiască pe cea reală, este liniștitor faptul că
a oferi minții noastre o pauză virtuală regulată poate face minuni.
COMMENTS