Preşedintele AEI: România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor şi a prosumatorilor fără ca SEN să fie pregătit

România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor şi a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Naţional (SEN) să fie pregătit structural pentru această transformare, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

„România intră într-o etapă decisivă pentru sistemul său energetic. Miza nu mai este doar lansarea unor investiţii noi sau validarea unui alt ciclu tehnologic prezentat drept „salvator a tot şi toate”. Miza reală este configurarea arhitecturii economice, instituţionale şi strategice care va susţine dezvoltarea energetică în următoarele două decenii. Iar în acest context, informaţiile privind condiţionarea de la nivel de prim-ministru, a aprobării bugetului Hidroelectrica de asumarea unor investiţii masive în baterii ridică câteva întrebări. Ideea dezvoltării capacităţilor de stocare este corectă. Problema este alta. În România, ideile corecte sunt adesea executate haotic, administrativ şi clientelar, până când rezultatul final devine exact opusul obiectivului declarat.Am împins regenerabilele înaintea infrastructurii. În ultimii ani, România a accelerat dezvoltarea regenerabilelor şi a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Naţional să fie pregătit structural pentru această transformare. S-au acordat stimulente. S-au făcut declaraţii triumfaliste. S-au vândut public sloganuri despre „energie ieftină pentru toţi”, afirmă Chisăliţă, conform AGERPRES.

Potrivit unei analize publicate vineri, şeful AEI subliniază faptul că infrastructura reală a rămas în urmă, cu reţele insuficient modernizate, digitalizare incompletă, lipsă de prognoză avansată, piaţă de servicii de sistem insuficient maturizată, capacitate redusă de echilibrare şi coordonare instituţională fragmentată.

„Acum apare noua promisiune. singura salvatoare: bateriile. Exact aici statul român riscă să repete aceeaşi eroare fundamentală: transformarea unei tehnologii utile într-o ideologie administrativă. Bateriile nu rezolvă structural problemele sistemului energetic. Ele nu produc energie, nu reduc miraculos preţurile, nu înlocuiesc investiţiile în reţele, nu repară lipsa de coordonare instituţională, nu elimină incompetenţa managerială, nu pot substitui o piaţă funcţională. Bateriile sunt doar un instrument tehnic de flexibilitate. Atât.Valoarea lor depinde integral de arhitectura pieţei, regulile de echilibrare, mecanismele de remunerare, transparenţa licitaţiilor, disciplina operaţională, integrarea în serviciile de sistem şi capacitatea statului de a împiedica apariţia unor noi rente. Fără aceste condiţii, bateriile riscă să devină nu soluţia, ci următoarea schemă de extracţie de bani din sistem”, explică Dumitru Chisăliţă.

În opinia acestuia, sloganul „mai multe regenerabile=energie mai ieftină este o minciună”, întrucât realitatea europeană este mult mai complicată.

„Ţările cu penetrare ridicată de regenerabile se confruntă simultan cu: volatilitate extremă, diferenţe uriaşe între orele de preţ, costuri masive de reţea, costuri mari de echilibrare, necesar uriaş de infrastructură suplimentară. Energia ieftină nu apare automat din instalarea de MW. Preţurile mici apar doar când există simultan: producţie competitive, reţele solide, flexibilitate, capacitate de transport, management profesionist, contracte stabile, pieţe funcţionale şi disciplină investiţională, dar nu orice investiţii investiţii eficiente pentru întregul sistem. România nu are nevoie doar de baterii. Are nevoie de un creier energetic. Adevărata problemă este mult mai profundă: cine conduce arhitectura de echilibrare a sistemului energetic? Ministerul Energiei? Transelectrica? ANRE? OPCOM? Hidroelectrica? Distribuitorii? Agregatorii? Cine are responsabilitatea finală? Pentru că astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar şi iar, şi iar, şi iar. Nu poate exista tranziţie energetică serioasă fără: prognoză avansată, smart metering real, digitalizare, agregare de flexibilitate, management activ al consumului, tarife dinamice, servicii auxiliare mature, sancţiuni reale pentru deviaţii şi manipulări. Altfel, bateriile vor deveni doar încă o piesă extrem de scumpă într-un sistem dezordonat”, notează specialistul.

Preşedintele AEI aduce în prim-plan sistemul de termoficare din Oradea, unde „s-a făcut ceva mult mai rar în România, guvernanţă bazată pe consultare, expertiză şi disciplină de implementare”.

„Sistemul de termoficare performant de acolo nu a fost construit prin improvizaţie şi slogane. Înainte de execuţie au existat: consultanţă, consultanţă la consultanţă, analiză tehnică, model economic, etapizare, simulări, validare şi recalibrare. Adică exact opusul „haiduciei administrative” care domină frecvent decizia publică în România. Această abordare ar trebui păstrată şi la nivelul Ministerului Energiei. Pentru că infrastructura energetică nu poate fi tratată emoţional, electoral sau propagandistic. Greşelile din energie nu costă doar bani. Costă: competitivitate economică, încredere investiţională, securitate energetică şi ani întregi de corecţii ulterioare. Chiar şi în perioade de interimat România trebuie să decidă dacă vrea reformă sau doar redistribuirea privilegiilor în energie”, se menţionează în analiza de specialitate.

Potrivit sursei citate, marea problemă a României este că are structuri fără capacitate reală de guvernare, dar sute de oameni plătiţi să supravegheze companiile energetice ale statului.

„Dacă, însă, sistemul funcţionează doar când apare temporar un lider energic care provoacă şoc administrativ, atunci România nu are doar o problemă managerială. Are o problemă de stat. România nu are nevoie de panică administrativă. Nu are nevoie de sloganuri energetice. Nu are nevoie de „tehnologia salvatoare” a fiecărui ciclu politic. Are nevoie de disciplină instituţională, competenţă tehnică, reguli predictibile, responsabilitate economică şi capacitate reală de guvernare. Bateriile pot deveni o componentă importantă a viitorului energetic. Dar dacă sunt introduse fără arhitectură de piaţă, fără guvernanţă şi fără plan operaţional, nu vor rezolva problemele sistemului. Vor muta, ascunde temporar şi le vor face mai scumpe”, consideră Dumitru Chisăliţă.

Expertul în energie este de părere România continuă să confunde agitaţia administrativă cu reforma reală şi că „nu tehnologia va fi problema, ci oamenii care o administrează.