Războiul în Orientul Mijlociu a intrat în ziua 20. Ample atacuri cu rachete ale Iranului s-au înregistrat în ace
Războiul în Orientul Mijlociu a intrat în ziua 20. Ample atacuri cu rachete ale Iranului s-au înregistrat în această noapte asupra infrastructurii de petrol și gaze din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Qatarul expulzează diplomați iranieni și își afirmă dreptul de a răspunde, la fel și Arabia Saudită. Donald Trump avertizează Iranul că, dacă va continua atacurile asupra infrastructurii qatareze, SUA vor distruge integral zăcământul Pars al Iranului. Parisul îl trimite în Liban pe șeful diplomației, iar Uniunea Europeană, îngrijorată de situația creată de război, discută situația la Bruxelles, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins.
Un atac cu rachete iranian provoacă pagube unei clădiri din Tel Aviv
ACTUALIZARE 11:35 Mass-media israeliene citează rapoarte preliminare privind pagubele suferite de o clădire din Tel Aviv, în urma unui nou atac cu rachete iranian.
Potrivit publicației The Times of Israel, atacul a declanșat sirenele în anumite zone din centrul Israelului și de pe coastă.
Armata israeliană afirmă că a distrus un elicopter iranian
ACTUALIZARE 11:32 Armata israeliană a declarat că forțele sale au distrus un elicopter Mi-17 în cadrul unui atac asupra aeroportului din Sanandaj, din provincia Hamadan, Iran.
Atacul a avut loc miercuri, a precizat armata israeliană, adăugând că acesta s-a produs ca urmare a „informațiilor obținute în timp real” de către Israel.
Armata israeliană afirmă că a ucis peste 20 de combatanți ai Hezbollahului în sudul Libanului
ACTUALIZARE 11:30 „În ultimele 24 de ore, peste 20 de combatanți au fost uciși și zeci de infrastructuri militare ale Hezbollahului au fost distruse” de armata israeliană în sudul Libanului, a anunțat aceasta într-un mesaj publicat pe Telegram.
De asemenea, armata israeliană afirmă că forțele din cadrul Diviziei 36 „își continuă operațiunile terestre țintite în sudul Libanului” și asigură că „își va continua operațiunile cu forță împotriva Hezbollahului”.
Iranul critică ONU pe fondul asasinării unor înalți oficiali
ACTUALIZARE 11:25 Ambasadorul Teheranului la Națiunile Unite a adresat o scrisoare Consiliului de Securitate al ONU, acuzându-l că păstrează tăcerea în legătură cu asasinarea unor înalți oficiali iranieni, relatează agenția de știri Mehr.
În scrisoare, Amir-Saeid Iravani a scris că presupusa inacțiune a Consiliului încurajează Israelul să vizeze oficiali.
El a afirmat că, dacă nu se iau măsuri, asasinatele ar putea deveni o practică obișnuită și s-ar putea extinde și în alte țări.
Iranul cere despăgubiri din partea Emiratelor Arabe Unite într-o scrisoare adresată ONU
ACTUALIZARE 11:20 Amir Saeid Iravani, ambasadorul Iranului la ONU, a adresat o scrisoare secretarului general al ONU prin care solicită despăgubiri din partea Emiratelor Arabe Unite pentru ceea ce el consideră a fi complicitate la atacurile SUA asupra Iranului, potrivit agenției iraniene Nournews.
În scrisoare, Iravani a afirmat că, punând teritoriul său la dispoziția SUA pentru atacurile sale, EAU s-a angajat într-un „act ilicit internațional care a atras după sine răspunderea statului”.
El a susținut că EAU are responsabilitatea internațională de a oferi reparații, inclusiv despăgubiri pentru toate daunele materiale și morale suferite.
De la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, atacurile de represalii ale Teheranului au continuat în mai multe state din Golf. Emiratele Arabe Unite au suportat cea mai mare parte a acestor atacuri.
Kuweitul anunță că o a doua rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă
ACTUALIZARE 11:15 Compania Kuwait Petroleum Corporation a anunțat că o a doua rafinărie de petrol a fost lovită de o dronă, ceea ce a provocat izbucnirea unui incendiu.
Potrivit Agenției de știri din Kuweit, compania a declarat că o dronă a lovit una dintre unitățile operaționale ale rafinăriei Mina Abdullah, situată în sudul țării.
Au fost luate toate măsurile de precauție necesare pentru a asigura siguranța lucrătorilor și securitatea instalației, a precizat compania.
Un incendiu a izbucnit și la rafinăria Mina al-Ahmadi din Kuweit după ce aceasta a fost lovită de o dronă, incident care, potrivit companiei, nu a provocat răniți.
Cupa Mondială 2026: Iranul „boicotează Statele Unite”, dar nu și turneul, afirmă președintele Federației Iraniene de Fotbal
ACTUALIZARE 11:10 Președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, a afirmat că țara sa „boicotează Statele Unite”, dar „nu și Cupa Mondială”, participarea echipei Team Melli la Cupa Mondială din 2026 fiind incertă de la declanșarea războiului de către Statele Unite și Israel împotriva Iranului.
De la începutul războiului declanșat în comun de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, liderii iranieni au făcut numeroase declarații, uneori contradictorii, cu privire la participarea echipei naționale la Cupa Mondială (11 iunie-19 iulie în Statele Unite, Mexic și Canada), în condițiile în care echipa Team Melli trebuie să dispute cele trei meciuri din prima rundă pe teritoriul american. Iranul trebuie să înfrunte în prima rundă a Cupei Mondiale Noua Zeelandă și Belgia la Los Angeles, apoi Egiptul la Seattle. Baza sa de operațiuni pe durata turneului ar trebui să fie situată la Tucson, în Arizona.
După ce au amenințat cu boicotarea competiției, oficialii iranieni se declară acum gata să participe la turneu, dar nu în Statele Unite.
Ambasada Iranului în Mexic a afirmat luni că Federația Iraniană negociază cu FIFA pentru a-și disputa meciurile în Mexic. Întrebată pe această temă, președinta mexicană Claudia Sheinbaum a răspuns marți că țara sa este pregătită să găzduiască echipa Team Melli.
Pompierii din Kuweit intervin pentru a stinge incendiile izbucnite la două rafinării în urma unor atacuri
ACTUALIZARE 11:00 Avem mai multe informații despre un atac anterior cu drone. Serviciul de pompieri din Kuweit a anunțat într-o postare pe X că șase echipe de pompieri luptă pentru a stinge două incendii simultane la rafinăriile Mina Al-Ahmadi și Mina Abdullah.
Autoritățile au confirmat că incendiile au urmat unor atacuri țintite asupra instalațiilor, în timp ce echipele de intervenție lucrează pentru a limita pagubele la două dintre cele mai importante obiective energetice ale țării.
SUA iau în considerare trimiterea a mii de soldați în regiune, pe fondul războiului cu Iranul
ACTUALIZARE 10:50 Administrația președintelui Donald Trump ia în considerare detașarea a mii de soldați americani pentru a-și consolida operațiunile din Orientul Mijlociu, în contextul în care armata americană se pregătește pentru posibile măsuri viitoare în cadrul campaniei sale împotriva Iranului, au declarat un oficial american și trei persoane familiarizate cu această chestiune, citate de Reuters.
Aceste detașări ar putea oferi lui Trump opțiuni suplimentare în timp ce acesta analizează posibilitatea extinderii operațiunilor americane, în condițiile în care războiul cu Iranul a intrat deja în a treia săptămână.
În plus, echipa lui Trump a discutat opțiuni pentru trimiterea de trupe terestre pe Insula Kharg din Iran, care reprezintă centrul a 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Dar o astfel de operațiune, după cum spune un oficial american, ar fi foarte riscantă, deoarece Iranul poate lovi insula cu rachete și drone.
Pe lângă aceste opțiuni, reprezentanții administrației Trump au discutat posibilitatea desfășurării de trupe americane pentru a securiza stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului.
Sursele nu consideră că desfășurarea de trupe terestre în Iran este inevitabilă, dar au refuzat să discute detaliile planificării operaționale a SUA. Experții spun că sarcina de a securiza stocurile de uraniu ale Iranului ar fi extrem de complexă și riscantă chiar și pentru forțele speciale americane.
În același timp, un reprezentant al Casei Albe a declarat că nu s-a luat încă nicio decizie privind trimiterea de trupe terestre, dar Trump „păstrează în mod înțelept toate opțiunile la dispoziția sa”.
„Președintele se concentrează pe îndeplinirea tuturor obiectivelor definite ale Operațiunii Epic Fury: distrugerea capacității Iranului de rachete balistice, anihilarea marinei lor, asigurarea că proxy-urile lor teroriste nu pot destabiliza regiunea și garantarea că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară”, a adăugat oficialul de la Casa Albă.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în repetate rânduri că America a învins Iranul, dar nu în totalitate.
Conform declarațiilor sale, Statele Unite nu sunt încă pregătite să accepte încetarea războiului, întrucât condițiile nu sunt încă suficient de favorabile. Câteva zile mai târziu, Trump a repetat că nu va pune capăt războiului deocamdată, dar a adăugat că Washingtonul va face acest lucru în viitorul apropiat.
În același timp, The Washington Post a publicat un articol în care se menționează că Pentagonul solicită 200 de miliarde de dolari pentru războiul împotriva Iranului.
Una dintre cele mai mari țări din lume a trimis nave de război pentru a-și proteja petrolierele în Strâmtoarea Ormuz
ACTUALIZARE 10:35 India a trimis „mai mult de șase” nave militare în zona Strâmtorii Ormuz pentru a-și escorta petrolierele, pe fondul agravării situației din regiune.
Informația a fost publicată de Bloomberg, citând surse bine informate. Mai multe detalii, AICI
O rafinărie a fost lovită de o dronă în Yanbu, pe malul Mării Roșii, în vestul Arabiei Saudite, potrivit autorităților
ACTUALIZARE 10:30 O dronă s-a prăbușit în rafinăria Samref, lângă orașul Yanbu situat pe malul Mării Roșii, a anunțat Ministerul Apărării saudit într-o postare pe rețeaua de socializare X, precizând că pagubele „sunt în curs de evaluare”.
Anterior, ministerul a raportat, pe X, lansarea unei rachete balistice în direcția portului Yanbu, de la Marea Roșie. Proiectilul a fost „interceptat și distrus”, a asigurat acesta.
Au fost semnalate atacuri israeliene asupra mai multor localități din sudul Libanului
ACTUALIZARE 10:25 Raidurile aeriene israeliene au lovit mai multe localități din sudul Libanului, relatează Agenția Națională de Știri.
Avioanele de război israeliene au lovit orașe precum Mayfadoun, Khiam, Bint Jbeil, Qantara, Jebchit, Haboush, al-Sharqiyah și Touline, a relatat agenția.
Între timp, s-au raportat bombardamente ale artileriei israeliene asupra localităților Maroun al-Ras, Khiam, Wadi Salouqi, Baraachit și Chaqra, a precizat agenția.
Cât costă SUA războiul din Iran. Suma uriașă cerută de către Pentagon
ACTUALIZARE 10:20 Pentagonul a solicitat Casei Albe să aprobe o cerere adresată Congresului pentru alocarea a peste 200 de miliarde de dolari în vederea finanțării războiului cu Iranul, au declarat pentru The Washington Post înalți oficiali americani. Mai multe detalii, AICI
Mesajul reginei exilate, Farah Pahlavi, cu ocazia sărbătorii Nowruz
ACTUALIZARE 10:15 Regina exilată Farah Pahlavi a declarat joi că Nowruzul din acest an coincide cu o „mare trezire” pentru recâștigarea libertății și a demnității naționale în Iran, în urma uciderilor comise de stat în timpul recentelor tulburări.
„Nowruzul din acest an coincide cu o mare trezire pentru recâștigarea libertății și a mândriei naționale… după cele mai mari ucideri în stradă comise de un regim regresiv care a luat mii de tineri iranieni de lângă familiile lor”, a spus ea într-un mesaj pe X.
Pahlavi și-a exprimat compasiunea față de familiile celor uciși, spunând că împărtășește „durerea supraviețuitorilor” și le-a urat răbdare și pace.
Ea a spus că speră ca iranienii să se poată concentra pe reconstrucția țării și pe restabilirea prestigiului acesteia, adăugând că își dorește să vadă în curând „un Iran liber și mândru”.
FBI a deschis o anchetă împotriva fostului şef al Centrului naţional pentru combaterea terorismului
ACTUALIZARE 10:10 Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a deschis o anchetă împotriva fostului şef al Centrului naţional pentru combaterea terorismului, care şi-a dat demisia marţi în semn de protest faţă de războiul declanşat împotriva Iranului, relatează joi mai multe media americane, între care publicaţia The New York Times şi postul de televiziune CBS, potrivit AFP, preluată de Agepres.
Conform acestor media, FBI a deschis o anchetă împotriva lui Joe Kent pentru presupuse scurgeri de informaţii clasificate.
Ancheta ar fi fost iniţiată încă înainte ca el să-şi fi dat demisia, mai scrie presa de peste Ocean.
„Nu pot susţine, în deplină conştiinţă, războiul care se desfăşoară în prezent în Iran”, a anunţat marţi directorul Centrului naţional de combatere a terorismului în scrisoarea sa de demisie adresată preşedintelui Donald Trump şi pe care a distribuit-o pe platforma X.
„Iranul nu reprezenta nicio ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război sub presiunea Israelului şi a puternicului său lobby american”, susţine Joe Kent, fost soldat în trupele speciale.
Donald Trump a reacţionat, declarând din Biroul Oval că Joe Kent este „foarte slab în ceea ce priveşte securitatea” şi că demisia sa este „un lucru bun”.
Joe Kent fusese numit de Donald Trump să conducă Centrul responsabil de analizarea şi coordonarea răspunsului american la ameninţările teroriste, iar în această calitate deţinea funcţia de consilier principal al preşedintelui SUA pe probleme de combatere a terorismului, notează AFP.
China califică asasinarea lui Larijani drept „inacceptabilă”
ACTUALIZARE 10:00 China a condamnat asasinarea șefului serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, de către Israel, calificând-o drept „inacceptabilă”.
„Ne-am opus întotdeauna folosirii forței în relațiile internaționale. Actele de asasinare a liderilor statului iranian și atacarea țintelor civile sunt cu atât mai inacceptabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă.
Italia a redus accizele la combustibili pentru a contracara creşterea preţurilor energiei
ACTUALIZARE 09:50 Guvernul italian a aprobat, miercuri seara, o reducere temporară a accizelor la combustibil, în încercarea de a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă preţurilor mai mari la pompă provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Prim-ministrul Giorgia Meloni a declarat miercuri că Guvernul său a aprobat reducerea de 0,25 euro pe litru a accizelor la combustibili, o măsură care face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri, luate în regim de urgenţă ca reacţie la creşterea preţurilor la energie.
Măsurile valorează sute de milioane de euro, a precizat vicepremierul Matteo Salvini, şi vor fi în vigoare doar pentru o perioadă limitată de timp.
Preţurile la combustibili au crescut la nivel global de la începutul conflictului dintre SUA şi Israel cu Iranul, pe 28 februarie, punând presiune asupra consumatorilor. În paralel cu reducerea accizelor, Guvernul italian a cerut şi companiilor petroliere să limiteze preţurile la pompă, cu un plafon de 1,90 euro pentru litrul de motorină, a declarat Salvini.
La fel ca şi alte guverne, Executivul de la Roma analizează opţiunile pentru a-i ajuta rapid pe consumatori să facă faţă şocului brusc al preţurilor. Salvini a spus că Guvernul ar putea lua în considerare şi impozitarea profiturilor suplimentare realizate de companiile energetice care vând combustibil la un preţ mai mare. „Sper că nu va trebui să ajungem în acest punct”, a spus Salvini, adăugând că discuţiile cu directorii companiilor din domeniul energiei vor continua în următoarele săptămâni.
Miercuri, preţul mediu al unui litru de motorină pe reţeaua rutieră din Italia era de 2,10 euro, în timp ce benzina costa 1,87 euro pe litru, potrivit Ministerului italian al Industriei.
Reprezentanţii companiilor petroliere Eni SpA şi Tamoil Italia SpA s-au numărat printre cei prezenţi la o întâlnirea pe care Salvini a avut-o miercuri cu distribuitorii şi producătorii de combustibili. Autorităţile de la Roma au intensificat monitorizarea pe întregul lanţ de aprovizionare cu energie, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile comportamente speculative.
„Combatem specula”, a declarat premierul Giorgia Meloni pentru postul public de televiziune Rai Uno după şedinţa de cabinet de miercuri seara.
Reducerea temporară a accizelor va diminua taxele pe combustibili cu 0,25 euro pe litru la motorină şi benzină şi cu 0,19 euro pe kilogram pentru gazul petrolier lichefiat. Guvernul de la Roma va introduce, de asemenea, o scutire temporară de taxe pentru sectorul transportului rutier şi una separată pentru industria pescuitului.
Noile măsuri vor intra în vigoare începând de joi şi vor dura 20 de zile, potrivit anunţului Guvernului de la Roma.
Moscova afirmă că negocierile de pace privind #Ucraina au fost întrerupte pe fondul războiului din Iran
ACTUALIZARE 09:35 Negocierile de pace dintre Statele Unite, Rusia şi Ucraina sunt suspendate pe fondul războiului din Iran, a relatat joi Izvestia, citând oficiali ruşi, relatează Reuters şi Xinhua, preluate de Agepres.
Potrivit Izvestia, Kremlinul a confirmat întreruperea discuţiilor şi a afirmat că războiul din Iran ar putea împinge Kievul spre un compromis.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, va continua să lucreze pe probleme legate de investiţii şi cooperare economică, însă discuţiile trilaterale sunt pentru moment suspendate.
„Kirill Dmitriev continuă să lucreze. Activitatea grupului trilateral este suspendată”, a declarat Peskov, citat de Izvestia.
Grupul de lucru Rusia-SUA pe probleme economice îşi continuă activitatea, a mai spus Peskov, subliniind că „cele două grupuri acţionează separat, deoarece au agende diferite”.
De la începutul anului, au avut loc trei runde de discuţii în format Rusia-SUA-Ucraina, ultima având loc la Geneva, în perioada 17-18 februarie, aminteşte Xinhua.
Ministrul de Externe din Oman cere încetarea războiului din Iran: Nu există niciun scenariu în care SUA să obțină ceea ce își doresc
ACTUALIZARE 09:10 Ministrul de Externe al Omanului, Badr Al-Busaidi, a declarat că Statele Unite s-au lăsat atrase într-un război împotriva Iranului care nu este în interesele lor naționale și din care nici Washingtonul, nici Israelul nu vor putea ieși victorioși, potrivit The Economist, citat de Ukrainskaia Pravda.
„Cea mai mare greșeală de calcul a administrației americane, desigur, a fost că s-a lăsat atrasă în acest război. Acesta nu este războiul Americii și nu există niciun scenariu plauzibil în care atât Israelul, cât și America să obțină ceea ce își doresc de la el”, a spus acesta.
„Este un adevăr inconfortabil de spus, pentru că arată cât de mult a pierdut America controlul asupra propriei politici externe. Dar trebuie spus”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, interesele Israelului, care urmărește să răstoarne regimul de la Teheran, nu coincid cu interesele Statelor Unite și ale poporului american. Al-Busaidi a menționat că atingerea obiectivelor Israelului ar necesita o campanie militară prelungită care să implice forțele terestre americane, ceea ce ar deschide un nou front în „războaie fără sfârșit”.
Pentru a rezolva criza, el a cerut Statelor Unite și Iranului să revină la negocieri. Diplomatul a sugerat combinarea acestora cu dezvoltarea unui acord regional mai amplu privind neagresiunea și controlul tehnologiei nucleare.
Anterior, secretarul de presă al Casei Albe, Caroline Levitt, a relatat că Operațiunea Epic Fury are patru obiective clar definite. Primul este distrugerea completă a capacităților Iranului de a produce și desfășura rachete balistice. Al doilea este eliminarea Marinei Iraniene.
Al treilea obiectiv este neutralizarea grupărilor teroriste care operează cu sprijinul Teheranului, astfel încât acestea să nu poată destabiliza Orientul Mijlociu. Al patrulea obiectiv este de a oferi garanții de 100% că Iranul nu va deține niciodată arme nucleare.
Câte persoane au fost ucise în război?
ACTUALIZARE 08.55 Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care a început pe 28 februarie, când liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, continuă să se extindă în regiune, violențele izbucnind în tot Orientul Mijlociu. Iată care este situația în prezent:
Iran: Cel puțin 1.444 de persoane ucise și 18.551 rănite
Liban: 968 de persoane ucise în atacurile israeliene de la 2 martie, inclusiv peste 100 de copii
Irak: 60 de persoane ucise, în majoritate membri ai Forțelor de Mobilizare Populară susținute de Iran
Israel: 17 persoane ucise, inclusiv 15 civili și doi soldați israelieni în sudul Libanului
Statele Unite: 13 militari uciși – șapte în operațiuni împotriva Iranului și șase într-un accident aviatic deasupra Irakului
Emiratele Arabe Unite: Opt persoane ucise, inclusiv doi soldați
Kuweit: Șase persoane ucise, inclusiv două în atacuri iraniene
Palestina: Trei femei ucise în Cisiordania ocupată
Siria: Patru persoane ucise
Oman: Trei persoane ucise
Arabia Saudită: Două persoane ucise
Bahrain: Două persoane ucise
Franța: Un soldat ucis într-un atac cu drone în nordul Irakului
Japonia începe să acorde subvenții de urgență pentru combustibil
ACTUALIZARE 08:40 Pentru a stopa creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibil provocată de războiul din Orientul Mijlociu, Tokyo a început să acorde subvenții cu scopul de a readuce prețul benzinei la aproximativ 170 de yeni pe litru, a declarat Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt al guvernului, citat de Le Monde.
Aceasta ar reprezenta o scădere semnificativă față de maximul istoric de 190,8 yeni (1,04 euro) pe litru atins luni, în contextul unei creșteri vertiginoase a prețurilor petrolului brut pe piața mondială.
Potrivit Centrului de informare privind petrolul – un organism de cercetare al industriei japoneze –, prețul mediu al benzinei în Japonia se menținea puțin sub 160 de yeni pe litru la începutul lunii martie, înainte de izbucnirea conflictului. Autoritățile japoneze estimează însă că va fi probabil nevoie de până la două săptămâni pentru ca prețurile combustibilului să revină la nivelul vizat.
„Lansăm astăzi măsuri de urgență menite să atenueze șocurile bruște asupra prețurilor, pentru a proteja nivelul de trai al populației și activitatea economică”, a declarat dl Kihara în cadrul unei conferințe de presă. „Vom pune în aplicare măsuri similare pentru motorină, păcură, kerosen și alte produse”, a adăugat acesta.
Prețurile petrolului brut au continuat să crească joi, barilul de Brent înregistrând o creștere scurtă de 5%, până la aproximativ 112,70 dolari, impulsionat de anunțul privind atacurile asupra infrastructurilor energetice din Iran și Qatar.
„Ritmul de creștere al inflației ar trebui să fie impulsionat în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a avertizat joi Banca Japoniei. Introducerea acestor subvenții are loc în ajunul unei întâlniri programate la Washington între prim-ministrul Sanae Takaichi și președintele american Donald Trump.
Acesta din urmă a făcut apel la Japonia, precum și la alte țări aliate, să ajute Statele Unite să redeschidă strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă strategică pe care tranzitează de obicei o cincime din petrolul mondial și unde traficul este aproape paralizat.
Persoana ucisă miercuri în Israel era din Thailanda
ACTUALIZARE 08:30 Ministerul de Externe al Thailandei a declarat căpersoana ucisă miercuri în urma unui atac iranian era un muncitor străin, lucrător agricol din Thailanda, potrivit informațiilor furnizate de oficialii israelieni, scrie Le Monde.
El a fost ucis în Moshav Adanim, o localitate situată la aproximativ 20 de kilometri (12 mile) nord-est de Tel Aviv și la mai puțin de opt kilometri de Cisiordania, potrivit serviciului medical israelian.
Sectorul agricol israelian se bazează în mare măsură pe muncitori din Asia, inclusiv mii de muncitori din Thailanda.
Ce este zăcământul de gaze South Pars?
ACTUALIZARE 08:15 Așa cum am relatat, Trump a criticat Israelul după ce acesta a lansat atacuri asupra zăcământului de gaze South Pars din Iran – o acțiune care a determinat Iranul să vizeze instalații energetice din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Iată ce se știe despre acest zăcământ:
- Zăcământul South Pars reprezintă porțiunea iraniană a celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Cealaltă porțiune este deținută de Qatar și este cunoscută sub numele de North Dome.
- Întregul câmp conține suficient gaz pentru a acoperi necesarul întregii lumi timp de 13 ani.
- Cea mai mare parte a gazului pe care Teheranul îl produce din South Pars este destinată consumului intern.
- Statele din Golf, inclusiv Qatarul și Emiratele Arabe Unite, au condamnat atacurile israeliene, iar Trump a declarat că „nu știe nimic” despre acestea. El a mai spus că Israelul nu va mai ataca din nou acest obiectiv.
Iranul critică reacția tardivă a lui Emmanuel Macron la atacurile împotriva instalațiilor de gaze, după riposta iraniană
ACTUALIZARE 08:10 Emmanuel „Macron nu a rostit niciun cuvânt de condamnare față de războiul purtat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului”, a deplâns șeful diplomației iraniene, Abbas Araghtchi, acuzându-l din nou pe președintele francez că „nu a condamnat Israelul când această țară a aruncat în aer un depozit de combustibil la Teheran”.
„Preocuparea” sa actuală nu s-a făcut auzită după atacul israelian împotriva instalațiilor noastre de gaze. Ea vine ca urmare a ripostei noastre. Este trist!”, a mai scris el pe X.
Cu câteva ore înainte, Emmanuel Macron propusese un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, după o discuție cu Donald Trump și emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani, și a făcut apel la protejarea civililor de „escaladarea militară”.
Preţul aluminiului explodează din cauza războiului din Iran şi a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz
ACTUALIZARE 08:05 Metal esenţial pentru economia globală, aluminiul este utilizat pe scară largă în industria electronică, transport, construcţii, dar şi în producţia de panouri solare şi ambalaje, scrie News.ro.
În contextul războiului izbucnit pe 28 februarie, contractele futures pe 3 luni pentru aluminiu la Bursa Metalelor din Londra (LME) au crescut iniţial cu până la 10% până pe 12 martie, stabilizându-se ulterior la un avans de aproximativ 8%.
Preţul a ajuns miercuri la circa 3.370 dolari pe tonă, aproape de maximele ultimilor patru ani, fiind cel mai performant metal industrial din ultimele două săptămâni. Creşterea este alimentată de perturbările majore din Strâmtoarea Ormuz, o rută esenţială pentru transportul global de materii prime.
Situaţia este agravată de reducerea producţiei în Bahrain, unde compania Alba, care operează cea mai mare topitorie de aluminiu din lume, a diminuat producţia cu 19% din capacitatea anuală de 1,6 milioane de tone, alimentând temerile privind un deficit global.
Qatarul denunţă noi atacuri din partea Iranului asupra infrastructurii sale energetice
ACTUALIZARE 08:00 Qatarul a denunţat în zorii zilei de joi noi atacuri iraniene asupra unei părţi a infrastructurii sale energetice, după ce miercuri a fost înregistrat un impact care a generat un incendiu la rafinăria Ras Laffan, principala rafinărie de gaz natural lichefiat din ţară, informează EFE, preluată de Agerpres.
QatarEnergy a publicat un mesaj pe contul său de X în care a confirmat un alt val de rachete în primele ore ale zilei de joi asupra instalaţiilor sale de gaz natural lichefiat care au provocat „incendii considerabile şi daune ample”.
„Echipele de urgenţă s-au deplasat imediat la faţa locului pentru a controla daunele, fără a fi raportate victime”, conform sursei citate.
De asemenea, Ministerul Apărării din Qatar a anunţat atacuri cu rachete balistice asupra Ras Laffan, în timp ce Ministerul de Interne a afirmat că a controlat „două din cele trei incendii” din zona industrială şi a adăugat că nu au fost înregistrate victime sau persoane afectate.
Aceste atacuri au loc după ce miercuri Israel a atacat facilităţile de gaze South Pars care fac parte din cel mai mare zăcământ de gaze din lume, împărţit între Iran şi Qatar, şi după ce armata iraniană a promis că aceste agresiuni nu vor rămâne nepedepsite.
Teheranul a lansat de asemenea atacuri asupra infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită.
În Cisiordania, trei palestiniene au fost ucise de șrapnel în urma interceptării unor rachete iraniene
ACTUALIZARE 08:55 Șrapnelul provenit de la o rachetă care a lovit un salon de coafură din Cisiordania ocupată a ucis cel puțin trei femei miercuri, marcând primele victime palestiniene în conflictul actual din Orientul Mijlociu. Semiluna Roșie palestiniană a raportat inițial patru morți, dar medicii au afirmat ulterior că o femeie se află încă în stare critică.
Este vorba de primele victime palestiniene ucise de atacurile iraniene în războiul declanșat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane împotriva Iranului. Printre victime se numără o adolescentă de 17 ani, a raportat agenția oficială de presă palestiniană WAFa. Semiluna Roșie palestiniană a înregistrat opt răniți, dintre care o femeie în stare gravă.
Aceste decese au survenit la scurt timp după ce Israelul a anunțat noi lansări de rachete iraniene. Mai multe alte persoane au fost rănite în urma atacului care a lovit regiunea Beit Awa, lângă Hebron (sud).
Agenția oficială de presă palestiniană WAFa a relatat că salonul de coafură era amenajat într-o rulotă metalică lângă o casă. Potrivit agenției, fragmente de rachete au aterizat în mai multe locuri din Cisiordania, în special la Hebron.
Armata israeliană, care ocupă Cisiordania din 1967, declarase anterior că a identificat „rachete lansate din Iran”, adăugând că „[intervine] pentru a intercepta amenințarea”.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții telefonice cu mai mulți miniștri de Externe
ACTUALIZARE 08:50 Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții telefonice separate cu omologii săi din Turcia, Egipt și Pakistan, relatează Al Jazeera.
Araghchi a discutat cu miniștrii de Externe despre „agresiunea militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului și repercusiunile sale regionale și globale”, precum și despre „necesitatea vigilenței și coordonării între țările din regiune în fața acestor amenințări”, a declarat Ministerul de Externe iranian într-un comunicat.
Araghchi a purtat, de asemenea, o discuție telefonică cu ministrul de Externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, potrivit ministerului. Anterior, Stenergard își exprimase „consternarea” față de execuția de către Iran a unui cetățean suedez acuzat de spionaj în favoarea Israelului.
Araghchi a calificat sprijinul acordat de Stenergard persoanei respective drept „regretabil”.
Postarea lui Trump, la primele ore ale zilei de joi, despre situația din teren
ACTUALIZARE 08:45 Reacția lui Donald Trump, joi dimineața, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, după incidentele din decursul nopții: „Israelul, din furia provocată de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a atacat violent o instalație importantă cunoscută sub numele de zăcământul gazier South Pars din Iran. O secțiune relativ mică a zăcământului a fost lovită. Statele Unite nu știau nimic despre acest atac anume, iar Qatar nu a fost implicată în niciun fel în el și nici nu avea nicio idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreuna dintre chestiunile pertinente referitoare la atacul South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o porțiune a instalației de gaze GNL a Qatarului. ISRAELUL NU VA MAI LANSA ALTE ATACURI asupra zăcământului South Pars, extrem de important și valoros, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod imprudent să atace un stat nevinovat, în acest caz, Qatarul – caz în care Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer masiv întregul zăcământ gazier South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-a mai văzut până acum. Nu vreau să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”.
Macron propune un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile
ACTUALIZARE 07:40 Președintele francez a propus joi un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, și a declarat că a purtat discuții cu președintele american Donald Trump și cu emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani, scrie Le Monde.
„Este în interesul comun să se pună în aplicare fără întârziere un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructurile civile, în special cele energetice și hidraulice”, a scris Macron pe X, explicând că a luat legătura cu liderii din Qatar și din Statele Unite după atacurile care au lovit „site-urile de producție de gaze din Iran și din Qatar”.
„Populația civilă și nevoile sale esențiale, precum și securitatea aprovizionării cu energie, trebuie protejate de escaladarea militară”, a adăugat el.
Critici din interior față de acțiunile SUA în Orientul Mijlociu: „Asasinarea lui Khamenei, ultimul lucru pe care trebuia să-l facă”
ACTUALIZARE 07:35 Joseph Kent, fostul şef al departamentului antiterorism din administraţia lui Donald Trump, care a demisionat săptămâna aceasta din cauza războiului din Iran, a declarat, într-un interviu acordat comentatorului politic conservator Tucker Carlson, că operaţiunea americano-israeliană care l-a ucis pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost „ultimul lucru” pe care SUA ar fi trebuit să-l facă vreodată.
„Nu sunt un admirator al fostului lider suprem, Ali Khamenei, dar el modera programul lor nuclear, îi împiedica să obţină o armă nucleară”, a argumentat Kent, citat de BBC, preluat de News.ro.
„Dacă îl elimini, dacă îl ucizi în mod agresiv, oamenii se vor ralia în jurul acelui regim şi al următorului ayatollah pe care îl vei avea, şi cred că ăsta este acum cazul, conform tuturor datelor pe care le avem despre fiul său”, a adaugat el referindu-se la Mojtaba Khamenei, care a fost ales drept noul lider suprem al Iranului.
Întrebat de Carlson dacă Iranul era pe punctul de a obţine o armă nucleară, Kent a răspuns: „Nu, nu erau”, înainte de a adăuga că strategia Iranului era „să nu abandoneze complet programul nuclear”.
Trump, la repatrierea cadavrelor a șase membri ai echipajului unui avion de realimentare american
ACTUALIZARE 07:33 Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a participat miercuri la repatrierea trupurilor celor şase membri ai echipajului unui avion american de realimentare care au murit în urma prăbuşirii aparatului lor joi, în vestul Irakului, notează AFP, preluată de Agerpres. Presa a fost ţinută la distanţă de scurta ceremonie de la baza aeriană Dover (Delaware, estul Statelor Unite) la cererea familiilor, potrivit Casei Albe. Aceasta a publicat câteva fotografii pe X.
Într-una dintre ele, preşedintele SUA, cu capul descoperit, face un salut militar în timp ce un sicriu din lemn acoperit cu steagul american este transportat prin faţa sa. Trump a fost aspru criticat la începutul acestei luni de opozanţii săi pentru că a purtat o şapcă în timpul unui alt „transfer solemn”, numele dat de armată acestui ritual, pentru şase militari americani ucişi în Kuweit.
Cei şase militari ale căror corpuri au fost repatriate miercuri au murit săptămâna trecută când avionul american de realimentare KC-135 în care se aflau s-a prăbuşit în vestul Irakului. Aparatul nu a fost lovit de tiruri, „nici din partea unui inamic, nici a unui aliat”, a declarat armata americană, adăugând că „circumstanţele incidentului fac obiectul unei anchete”.
Şocul energetic provocat de războiul din Iran accelerează tranziţia globală de la combustibilii fosili
ACTUALIZARE 07:30 Criza energetică declanşată de războiul din Iran determină guvernele din întreaga lume să regândească dependenţa de petrol şi gaze, orientându-se către energie nucleară, surse regenerabile şi diversificarea aprovizionării, transmite Reuters.
Criza actuală este a treia mare perturbare energetică a acestui deceniu, după pandemia din 2020 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ambele contribuind la creşterea inflaţiei globale.
În acest context, marile economii îşi ajustează strategiile energetice. Europa a anunţat noi garanţii financiare pentru energia nucleară, după ani în care mai multe state au închis reactoare. Oficialii europeni admit acum că reducerea ponderii energiei nucleare în ultimele decenii a fost o greşeală strategică.
Uniunea Europeană resimte direct creşterea costurilor, factura importurilor de combustibili fosili majorându-se cu aproximativ 6 miliarde de euro de la începutul conflictului. Bruxelles-ul pregăteşte măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, inclusiv ajustări ale pieţei de carbon şi scheme de sprijin.
Criza ar putea duce şi la o reconsiderare a sancţiunilor occidentale asupra gazului natural lichefiat rusesc, pe fondul dificultăţilor de aprovizionare din Europa şi Asia.
Abu Dhabi anunță închiderea unui complex gazier după căderea unor resturi de rachete
ACTUALIZARE 07:25 Abu Dhabi a închis un complex gazier după căderea unor resturi de rachete interceptate, a anunțat joi emiratul. „Instalațiile de gaze au fost oprite”, au declarat autoritățile într-un comunicat pe X. Ele spun că reacționează astfel „la incidentele de la instalațiile de gaze din Habshan și de la câmpul petrolier Bab, cauzate de căderea resturilor legate de interceptarea cu succes a rachetelor”. Nu au fost semnalate victime.
Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a, la rândul său, „condamnat ferm și denunțat” aceste atacuri iraniene. Acestea „constituie o escaladare gravă și o încălcare a principiilor dreptului internațional”, a declarat acesta pe X.
Iranul a amenințat miercuri seara că va intensifica atacurile asupra infrastructurilor energetice din Golf dacă propriul său sector energetic va fi din nou vizat, după atacul asupra instalațiilor iraniene de la zăcământul de gaze South Pars, împărțit cu Qatarul.
Uniunea Europeană condamnă decizia Hezbollahului „de a arunca Libanul” în război
ACTUALIZARE 07:22 Uniunea Europeană, care a solicitat miercuri, într-un comunicat, ca Israelul să-și înceteze operațiunile în Liban, condamnă, de asemenea, în același text, decizia Hezbollahului, aliat al Iranului, „de a arunca Libanul în acest război, refuzul său de a preda armele și continuarea atacurilor sale nediscriminatorii împotriva Israelului”.
Criticând ambele tabere, UE consideră că atacurile împotriva „civililor”, a „personalului medical” sau a misiunii ONU în Liban, FINUL, sunt „nejustificate și inacceptabile și trebuie să înceteze imediat”.
Ministrul de Externe francez se va deplasa joi în Liban
ACTUALIZARE 07:20 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că se va deplasa joi în Liban, unde armata israeliană își continuă ofensiva împotriva grupării șiite pro-iraniene Hezbollah, pentru a-și manifesta „sprijinul și solidaritatea Franței față de poporul libanez, târât într-un război pe care nu și l-a ales”.
Arabia Saudită „își rezervă dreptul” de a riposta militar împotriva Iranului
ACTUALIARE 07:17 În contextul în care țara este ținta frecventă a dronelor și rachetelor iraniene, ministrul saudit al Afacerilor Externe, Faisal Bin Farhan, a declarat joi: „Ne rezervăm dreptul de a întreprinde acțiuni militare dacă acest lucru se dovedește necesar”, subliniind că „Regatul nu va ceda presiunilor, dimpotrivă, acestea se vor întoarce împotriva autorilor lor”, scrie Le Monde.
„A ținti Riadul în timp ce un număr de diplomați se reunesc. Cred că acesta este cel mai clar semn al ceea ce gândește Iranul despre diplomație”, a adăugat ministrul saudit în timp ce organiza o reuniune la Riad la care participau aproximativ zece șefi ai diplomației din țări arabe sau musulmane. „Nu crede (în importanța) dialogului cu vecinii săi”, a adăugat ministrul saudit.
Diplomatul a condamnat cu vehemență atacurile repetate împotriva „obiectivelor civile” din întreaga regiune a Golfului. „Nici Arabia Saudită, nici statele din Golf nu acceptă șantajul, iar orice escaladare va fi urmată de o escaladare”, a promis el.
Într-un comunicat comun emis în urma reuniunii miniștrilor de Externe de la Riad, aceștia au condamnat „utilizarea deliberată a rachetelor balistice și a dronelor care vizează zone rezidențiale și infrastructuri civile” și „au reafirmat dreptul statelor de a se apăra”, chemând Iranul să „înceteze imediat atacurile”.
La Bruxelles se discută despre situația din Orientul Mijlociu: reuniunea Consiliului European și summitul Euro în format extins
ACTUALIZARE 07:13 Joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, va fi abordată chestiunea războiului din Orientul Mijlociu. La Bruxelles va fi reprezentată și România, prin președintele Nicușor Dan. Printre temele de discuție se mai numără și războiul din Ucraina.
Situaţia din Orientul Mijlociu şi impactul acesteia asupra preţurilor la energie vor reprezenta puncte importante ale discuţiilor. Liderii europeni vor discuta despre modalităţile prin care Uniunea Europeană poate contribui la reducerea tensiunilor şi la stabilizarea situaţiei. Nicuşor Dan va sublinia că este esenţial ca cetăţenii europeni, inclusiv cei români aflaţi în regiune, să fie protejaţi, iar efectele acestui conflict asupra economiei globale, asupra inflaţiei, preţurilor la energie şi fluxurilor comerciale să fie limitate. De asemenea, şi situaţia din Gaza se va afla în analiza liderilor europeni.
Liderii UE vor lua în discuţie şi situaţia din Iran şi din regiune, în contextul atacului SUA şi Israel din 28 februarie, precum şi răspunsul UE la consecinţele geopolitice şi economice, cu accent pe: preţurile energiei şi securitatea energetică; mijloacele de protejare a cetăţenilor şi a companiilor UE; eforturile de dezescaladare a tensiunilor şi de creştere a stabilităţii în regiune. În acelaşi context, liderii vor aborda, de asemenea, şi situaţia îngrijorătoare din Liban, Gaza şi Cisiordania.
Un alt subiect luat în discuţie de Consiliul European este politica de apărare a Uniunii, pe fondul deteriorării mediului geopolitic. Liderii UE vor revizui eforturile în curs depuse pentru a spori nivelul de pregătire a UE în materie de apărare şi vor continua să promoveze reducerea dependenţelor strategice, abordarea lacunelor critice în materie de capabilităţi, precum şi dezvoltarea şi achiziţionarea în comun de sisteme de drone şi anti-drone.
Preţurile la combustibili în UE sunt în creştere vertiginoasă de când SUA şi Israelul şi-au început atacurile aeriene împotriva Iranului acum aproape trei săptămâni. Statele membre au opinii divergente cu privire la modul în care se poate reduce povara facturilor la energie în continuă creştere pentru consumatori şi întreprinderi.
Înainte de summit, un grup de cinci ţări din UE a pledat pentru dublarea eforturilor depuse în domeniul energiei regenerabile ca răspuns la creşterea bruscă a preţului la hidrocarburi. Altele în schimb au cerut reformarea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon în cadrul Uniunii Europene.
Preţurile ridicate la energie şi impactul acestora asupra competitivităţii UE au reprezentat o problemă pentru blocul comunitar cu mult înainte de începerea războiului din Iran, ceea ce a dus la apeluri pentru reducerea birocraţiei şi investiţii mai importante în domeniu.
Liderii UE vor discuta de asemenea despre războiul din Ucraina şi repercusiunile acţiunilor militare din Orientul Mijlociu, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmând să participe la această parte a reuniunii prin videoconferinţă de la Kiev.
ACTUALIZARE 07:10 Sinteza informațiilor, la primele ore ale zilei, potrivit Al Jazeera:
- Iranul a atacat instalații energetice din mai multe țări din Golf, miercuri și joi, și a amenințat că își va intensifica atacurile dacă sectorul său energetic va fi din nou ținta Israelului sau a Statelor Unite.
- QatarEnergy, compania energetică publică din Qatar, a raportat joi incendii și noi „daune considerabile” la complexul gazier de la Ras Laffan, după noi atacuri cu rachete iraniene joi în zori asupra acestui important sit de producție de gaz natural lichefiat (GNL).
- Atacurile iraniene au fost lansate ca represalii la primele atacuri asupra South Pars/North Dome, efectuate, potrivit Teheranului, de „inamicul americano-sionist”.
- Israelul nu a făcut nicio declarație cu privire la acest atac, dar Donald Trump a confirmat că a fost vorba într-adevăr de o acțiune israeliană, asigurând că Statele Unite „nu știau nimic” despre aceste atacuri.
- Emmanuel Macron a propus, joi, un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile din Orientul Mijlociu, în special a celor energetice, afirmând că a purtat discuții cu Donald Trump și cu emirul Qatarului, șeicul Tamim Ben Hamad Al-Thani.
- Trump avertizează Iranul că va distruge câmpul gazier South Pars dacă Teheranul va ataca Qatarul și afirmă că Israelul nu va mai ataca din nou acel obiectiv.
- Atacurile asupra Forțelor de Mobilizare Populară paramilitare din Irak, care includ mai multe grupuri pro-iraniene, au ucis cel puțin doi combatanți și au rănit alți câțiva.
- Iranul a efectuat mai multe atacuri asupra Israelului, declanșând sirenele de raid aerian, la câteva ore după un atac care a ucis patru persoane în Tel Aviv și în Cisiordania ocupată,
- Bahrein, Kuweit și Arabia Saudită raportează că au interceptat mai multe drone, în timp ce proiectile au lovit două nave în largul coastelor Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.
- Atât Qatarul, cât și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au luat decizia de a evacua rafinăriile, instalațiile petrochimice și câmpurile de gaze, după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că le consideră „ținte legitime și principale”, ca răspuns la atacul israelian asupra unui mare câmp de gaze iranian.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a purtat discuții cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, despre impactul războiului asupra libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, conform Al Jazeera.
Un oficial al UE a declarat că aceasta a subliniat faptul că siguranța tranzitului reprezintă o prioritate pentru Europa și a solicitat Iranului să înceteze atacurile asupra infrastructurii critice din regiune. Ea a adăugat că UE susține dezamorsarea conflictului și găsirea unei soluții diplomatice.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment din Michigan, că Trump „nu este interesat să ne bage, știți voi, în genul acela de impasuri pe termen lung pe care le-am văzut în anii trecuți” în războiul cu Iranul, relatează NBC News.
În declarațiile făcute la o unitate de inginerie din Auburn Hills, Vance a calificat creșterea prețurilor la benzină drept o „fluctuație temporară” și a afirmat că acestea „vor reveni la normal” după ce administrația „va rezolva problemele” din Orientul Mijlociu.
Vance a recunoscut însă problema pe care o reprezintă creșterea prețurilor pentru americani. „Lucrăm la o serie de măsuri; de fapt, la câteva dintre ele, care cred că vor fi anunțate chiar în următoarele 24-48 de ore”, a spus el.
Întrebat despre demisia șefului departamentului de combatere a terorismului, Joe Kent, din administrație, pe motiv că acesta considera că Iranul nu reprezintă o amenințare iminentă pentru SUA, Vance a răspuns: „Indiferent de opinia ta, atunci când președintele Statelor Unite ia o decizie, este datoria ta să contribui la ca acea decizie să fie cât mai eficientă și de succes posibil.”
„Este în regulă să nu fii de acord”, a continuat el, „dar odată ce președintele ia o decizie, este responsabilitatea tuturor celor care lucrează în administrația sa să o facă cât mai reușită posibil. Așa îmi fac eu treaba și cred că așa ar trebui să-și facă treaba și toți cei din administrație.”
Referitor la operațiunile din Orientul Mijlociu, CENTCOM a transmis că peste 7.800 de ținte au fost lovite și peste 120 de nave iraniene au fost avariate sau distruse, conform Al Jazeera.
„Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a demola aparatul de securitate al regimului iranian, acordând prioritate locațiilor care reprezintă o amenințare iminentă”.
Israel
Într-o scurtă declarație publicată pe Telegram, armata israeliană a anunțat miercuri seara că forțele sale au început să lovească ținte din nordul Iranului, conform Al Jazeera.
Atacurile marchează o premieră pentru Israel, care lovește pentru prima dată partea de nord a țării de la începutul războiului, pe 28 februarie, se mai precizează în declarație.
Forțele Aeriene Israeliene au lovit peste 200 de ținte în vestul și centrul Iranului în ultima zi, potrivit armatei, relatează Times of Israel. Conform Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), printre ținte s-au numărat baze de depozitare și lansare pentru rachete balistice și drone, precum și sisteme de apărare aeriană și unități de producție de armament.
Șeful NATO, despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aliații alianței militare, printre care se numără și SUA, au purtat discuții cu privire la „cea mai bună modalitate” de a redeschide Strâmtoarea Ormuz.
„Am fost în contact cu mulți aliați. Cu toții suntem de acord, desigur, că strâmtoarea trebuie redeschisă. Și ceea ce știu este că aliații colaborează, discutând cum să facă acest lucru, care este cea mai bună modalitate de a proceda”, a declarat Rutte într-o conferință de presă în timpul unei vizite la un exercițiu NATO în nordul Norvegiei.
Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat alte puteri mondiale să trimită nave de război pentru a escorta convoaiele de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate.
Citește și:
Strategia SUA și a Israelului de a-i elimina pe liderii iranieni riscă să întărească rezistența: „Doar câștigă timp”
Temeri vechi se reaprind în Europa. O nouă criză a migrației ar putea porni de la Teheran
Editor : A.M.G. | M.C
COMMENTS